Meniu
| Folosul pomelnicelor |
|
Pomelnicul (sl. pomĕnĩnikŭ) este un loc unde cei vii şi cei morţi stau împreună. E minunat că printr-un pomelnic ne întâlnim atât cu cei ce petrecem în această viaţă, cât şi cu cei trecuţi la cele veşnice. Nu ne desparte decât o fărâmă de timp până la a sta tainic cu toţii, faţă către faţă.
Un loc important în spiritualitatea ortodoxă, atât pentru cei vii, cât şi pentru cei adormiţi, îl reprezintă citirea pomelnicelor. Atât în rugăciunea particulară, cât şi la slujbele divine oficiate în sfânta biserică sau în afara ei, momentul citirii pomelnicelor este considerat unul important şi special, căruia i se acordă maximă atenţie, atât din partea slujitorilor sfinţiţi, cât şi din partea credincioşilor. Pomenirea se poate face atât de clerici, în cadrul sfintelor slujbe sau în rugăciunea lor particulară, cât şi de laici, în rugăciunile personale.
Privitor la pomenirea la sfintele slujbe, în practica de zi cu zi a credincioşilor s-au împământenit mai multe feluri de pomenire.
Corect se poate vorbi de următoarele feluri de pomenire:
1. Sf. Liturghie - Adormiţi
Pomelnic cu numele persoanelor decedate, pe care le pomeneşte preotul în timpul Sfintei Liturghii, fiind cea mai mare rugăciune ce se poate face pentru un suflet răposat.
2. Sf. Liturghie - Vii
Pomelnic cu numele persoanelor în viaţă pe care le pomeneşte preotul în timpul Sfintei Liturghii fiind cea mai mare rugăciune ce se poate face pentru o persoană.
3. Sfântul Maslu
Este pomelnicul numai de vii care se pomeneşte în cadrul Tainei Sfântului Maslu, pentru sănătatea trupească şi iertarea de păcate a celor pomeniţi şi pentru însănătoşirea celor bolnavi.
4. Parastas
Pomenire care se face pentru cei adormiţi, la anumite perioade de timp de la înmormântarea lor.
5. Acatist
Cu scopul strict de mulţumire sau îndeplinire a unor cereri speciale sau dorinţe ziditoare de suflet ale celor vii, ca de exemplu: examene, căsătorie, întărirea în credinţă, povăţuirea pe calea ce dreaptă etc.
6. Sărindar
Vine de la grecescul „saranda” care înseamnă 40 şi este pomelnicul numai pentru morţi, de regulă pentru o singură persoană, recent decedată, care se pomeneşte la Sfânta Liturghie până la parastasul de 40 de zile al răposatului.
Prin pomenire, adică prin rostirea în cadrul unei rugăciuni către Dumnezeu a numelui propriu sau al altor persoane, se doreşte împărtăşirea harului şi atragerea milostivirii lui Dumnezeu pentru cei pomeniţi, după cuvântul tâlharului de pe cruce: „Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta” şi al Sfântului Apostol Pavel, care zice:„Rugaţi-vă unii pentru alţii”. Când persoana pomenită nu este prezentă fizic la locul pomenirii, prin rostirea numelui ei, credem că harul şi mila lui Dumnezeu se revarsă indiferent de locul unde se află ea la acel moment.
Cum scriem un pomelnic:
· pe pomelnic se trec doar numele de botez şi fără detalierea problemelor şi dorinţelor pentru care cerem sprijinul lui Dumnezeu;
· pe pomelnic se trec numai creştini ortodocsi botezaţi pentru că harul lui Dumnezeu nu lucrează împotriva voinţei libere a necredinciosului;
· pe pomelnic credinciosul trebuie să scrie la ce fel de slujbă doreşte să fie pomenit pomelnicul, iar pentru Sfânta Liturghie pomelnicul trebuie făcut pe două coloane distincte, una pentru vii şi una pentru răposaţi, cu menţiunea „Vii” şi „Adormiţi”;
· ordinea înscrierii pe pomelnic este următoarea: preotul care a săvârşit botezul celui care dă pomelnicul; preotul duhovnic; naşii (de la botez şi cununie); soţ/ soţie şi copii; alte rude şi apropiaţi.
Ce nu este permis la scrierea unui pomelnic:
· nu se pomenesc persoanele nebotezate, deci nici copiii avortaţi;
· nu se pomenesc vrăjitorii, descântătorii, ghicitorii sau cei ce practică magia albă;
· nu se pomenesc sinucigaşii, apostaţii, ereticii, schismaticii, ateii sau masonii;
· nu se pomenesc la răposaţi dispăruţii despre care nu avem certitudinea morţii lor;
· nu se scriu nume de persoane vii pe pomelnicul celor răposaţi cu părerea că aşa s-ar provoca moartea persoanei respective;
· nu se cere pedepsirea sau răul vreunei persoane considerate duşman;
· pe pomelnicul de la Sfântul Maslu nu se trec răposaţi;
|